Dar nu de asta iti scriu.
Iti scriu pentru ca am avut niste experiente placute incercand sa rezolv cu niste acte. Toata lumea se intrece sa povesteasca ce groaznic a fost in Bucuresti, ce oameni, ce functionari, vai ce rau e si ce bine e la noi in Emigrania noastra. Am venit si eu cu parerile mele preconcepute, cu capsa pusa gata sa ma cert cu aia de la vama care sigur mi-ar fi cerut spaga, cu discursuri pregatite sa le explic celor de la evidenta populatiei si de la pasapoarte ce bine e Dincolo si ce expeditivi sint ailalti. Si mi s-a luat placerea de a suferi si de ma simti victima si persecutat!
Prin Vama la Otopeni am trecut fara sa ma intrebe nimeni nimic si la Evidenta Populatiei la Sectorul 2 am gasit o sefa care mi-a dat clasa! M-a topit Madam Popescu (asemanarea de nume este pur intamplatoare)! M-a ascultat, m-a descurcat, mi-a explicat ce-mi trebuie si de ce, fara ezitari, profesional si la obiect. Pe urma totul a parut o joaca. In Iorga la fel - un baiat amabil, dragut, CALM (cu tot balamucul de acolo) si care stia ce face. Am rezolvat intr-o saptamana o problema pentru care se asteapta aproape 1 an in Arizona daca o incepi pe filiera cu consulatul si cu actele prin posta.
Acum sa nu crezi ca m-am pravalit in extaz in fata unei Romanii pe care nu am mai vazut-o de multi, tare multi ani. Am fost la carciuma la Riviera (undeva in parcul 23 August) si ne-au furat chelnerii la nota de plata intr-un stil absolut barbar. Au reusit sa-i nauceasca pana si pe prietenii mei care sint oameni trecuti prin multe si cu multa Romanian Experience. Pe urma au facut gasca (chelnerii, nu prietenii) si erau sa ne si bata cum ca de ce ne-am prins. Eram acolo 14 oameni, cu neveste, cu copii, cu catel, cu purcel, facultati si doctorate de se inclina carciuma intr-o parte, unul singur dintre noi avea mai multe zile de vacanta decat aveau aia 3 chelneri de scoala si stateam si ii ascultam pe aia cum ne abuzau verbal si ne faceau de rahat. Bineintels ca responsabilul tocmai era in vacanta, asa ca nu am avut cui ne plange si ne-am retras demni in superioritatea noastra intelectuala.
Dar in general mi-a placut, am mancat rosii cu telemea de oaie pana am pocnit, am gasit fructe cu gust si mezeluri din carne. Am avut satisfactia sa-l vad pe fitzosul ala mic si slabanog al meu (la toti cei 16 ani ai lui) mancand pana obosea dand din falci si pe urma luand-o de la capat.
Scuzati de e-mailul prea lung, pauza s-a terminat, ma duc sa bag capul la fund.
Cu stima,
S. P.