La standul cu brânză de Ibănești e o mândră doamnă blondă, mai vârsta doua, așa, țapănă, moartea Halelor, frumusețea Oborului. Mulți bărbați cumpără de acolo neștiind precis ce e cu Ibăneștiul, dar plăcându-le cucoana, evident. Într-o zi femeia, femeie, testa și ea în timpul programului, intre doi clienți, un parfum mai șmecheros. Blondă fiind, îl varsă pe pungile în care ambala brânza. Româncă fiind, continuă să folosească aceleași pungi care acum trăsneau a parfum. M-am trezit cu o bucată de brânză de capră, bună, puternic mirositoare a eau de parfum.
De fiecare dată când mâncam îmi aduceam aminte de cucoană, parfumul își făcea efectul și zbang, dădeam cu dânsa-n masă și aveam o erecție de toată frumusețea.
De fiecare dată când mâncam îmi aduceam aminte de cucoană, parfumul își făcea efectul și zbang, dădeam cu dânsa-n masă și aveam o erecție de toată frumusețea.
